Studiu privind impactul culturilor de plopi hibrizi asupra proprietăților solului

Culturile intensive de plop hibrid pot aduce un aport major de biomasă în condițiile utilizării raționale a solului. Cealaltă față a monedei o reprezintă exportul de biomasă la final de ciclu de producție, materializat printr-un consum de elemente nutritive din sol și de posibile modificări ale caracteristicilor chimice ale solului. Studiul de față a analizat efectul consumului de nutrienți de către culturile de plop cu ciclu scurt de producție dar și a altor caracterisitici chimice ale solurilor cultivate. Metodologia de lucru a presupus recoltarea probelor de sol din fiecare zona din trei folosințe diferite. Obiectivul inițial a fost cel de recoltare a probelor de sol din: plantații de plopi hibrizi aflate la sfârșitul unui ciclu de producție de 5 ani (cu plopi hibrizi din clonele AF2 şi AF8, înființate în anul 2011 prin plantarea mecanizată a sadelor de 2 m, în schemă de 1,5 x 3 m); dintr-o cultură agricolă (cartof) și dintr-un teren nelucrat. Dat fiind faptul că pe raza de 3 km de locul cercetărilor și în zona Dornești și în cea de la Satu Mare, terenurile agricole sunt în totalitate cultivate, în lipsa unui teren nelucrat, drept martor au fost luate terenuri întreținute ca și pajiști. Ca rezultate ale cercetărilor se poate spune că o plantație nou înființată de plop hibrid induce modificări importante la nivelul proprietăților chimice din sol, care nu înseamnă neapărat o degradare a condițiilor fizico-chimice (pH, Al, Vah %), ci mai degrabă o epuizare a stocului de elemente nutritive din sol (N, P, K) și de cel al unor săruri solubile (CTSS) responsabile de nutriția minerală a plantelor.