English (United Kingdom)

https://curated-unify.zendy.io/wp-json/zendy-region/v1/featured_content/oa?rat=en

https://curated-unify.zendy.io/wp-json/zendy-region/v1/highlighted_journal/

Global: Zendy Plus annual

Presents the access of premium content as premium feature

Premium Content

Presents the keyphrase highlighting as premium feature

Keyphrase Highlighting

Presents the summarisation as premium feature

Summarisation

Insights

Presents the pdf analysis as premium feature

PDF Analysis

Presents the zaia usage as premium feature

ZAIA

Global: Zendy Tools annual

Global: Zendy Free Plan

Global: Zendy Tools monthly

Global: Zendy Plus monthly

Soil Quality and Crop Yields, After Utilization of Sewage Sludge on Agricultural Land, in the Moldavian Plain, Romania Investigations conducted at the Podu-Iloaiei Agricultural Research Station, Iaşi County, have studied the influence of different sewage sludge rates on yield quality and quantity and soil agrochemical characteristics. Trials were set up in a five year-crop rotation, winter rape-wheat-maize-sunflower-wheat. Sewage sludge was applied every 2 years at rates of 20, 30, 40 and 60 t/ha, with different mineral fertilizer rates, differentiated according to the growing plant. The Cambic Chernozem used for experiments had a clayey-loam texture (410 g clay, 310 g loam and 280 g sand), a weakly acid reaction and a mean supply with mobile phosphorus and a very good one with mobile potassium. Applying rates of 30 t/ha sewage sludge has resulted in the accumulation of mobile phosphate stock in soil of 57 mg/kg and the microelement content, mobile forms from soil, was of 7.9 mg/kg at Cu, 1.4 mg/kg at B, 6.8 mg/kg at Zn and 186 mg/kg at manganese. The combined use of mean rates of mineral fertilizers (N100P80), together with 40 t/ha sewage sludge has resulted in improving soil chemical characteristics and getting yield increases in winter rape of 1854 kg/ha (108 %). After 8 years since the application of a rate of 30 t/ha sewage sludge, soil pH has increased 0.4 units, while phosphorus and potassium content from soil has increased by 30 and 52 mg/ kg soil, respectively. Sewage sludge from the Iaşi Water Treatment Station, which was applied every two years at rates of 20 and 30 t/ha, has determined the increase in the organic carbon content from soil by 2.9 g/kg (18%) and 4.4 g/kg (28%), respectively, compared to the unfertilized variant. The copper and zinc content from grains in wheat and maize crops, fertilized with 30 t/ha sewage sludge, was by two-four times higher, compared to the unfertilized control. Calitatea solului şi a recoltelor, după utilizarea nămolurilor de epurare pe terenurile agricole, în Câmpia Moldovei Cercetările efectuate la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Podu- Iloaiei, jud. Iaşi, au urmărit influenţa diferitelor doze de nămoluri asupra cantităţii şi calităţii producţiei şi asupra însuşirilor agrochimice ale solului. Experienţele au fost organizate într-un asolament de 5 ani - rapiţă de toamnă-grâu-porumb- floarea soarelui-grâu. Nămolurile s-au aplicat o dată la 2 ani, în doze de 20, 30, 40 şi 60 t/ha, împreună cu diferite doze de îngrăşăminte minerale, diferenţiate în funcţie de planta de cultură. Cernoziomul cambic folosit pentru experienţe are o textură luto-argiloasă (410 g argilă, 310 g lut şi 280 g nisip), o reacţie slab acidă, un nivel mediu de aprovizionare cu fosfor mobil şi unul foarte bun cu potasiu mobil. Aplicarea unor doze de 30 t/ha nămol orăşănesc a determinat acumularea unei rezerve de fosfaţi mobili în sol de 57 ppm, iar conţinutul de microelemente, forme mobile în sol, a fost de 7.9 mg/kg Cu, 1.4 mg/kg B, 6.8 mg/kg Zn şi 186 mg/kg mangan. Folosirea combinată a dozelor medii de îngrăşăminte minerale (N100P80), împreună cu 40 t/ha namol fermentat, a îmbunătăţit caracteristicile chimice ale solului şi a determinat, în comparaţie cu varianta martor nefertilizată, creşterea producţiei la rapita de toamna cu 1854 kg/ha (108 %). După 8 ani, prin aplicarea dozei de 30 t/ha nămol fermentat, pH-ul solului a crescut cu 0.4 unităţi şi conţinutul de fosfor şi potasiu din sol a crescut, faţă de varianta martor netratată, cu 30 şi, respectiv, 52 mg/kg sol. Nămolurile fermentate de la Staţia de epurare Iaşi, aplicate o dată la 2 ani, în doze de 20 si 30 t/ha, au determinat creşterea conţinutului de carbon organic din sol, în comparaţie cu varianta netratată, cu 2.9 (18%) şi, respectiv, 4.6 g/kg (28%). Conţinutul de cupru şi zinc din boabe la culturile de grâu şi porumb, fertilizate cu 30 t/ha nămol, a fost de două-patru ori mai mare, comparativ cu varianta martor nefertilizată.