English (United Kingdom)

https://curated-unify.zendy.io/wp-json/zendy-region/v1/featured_content/oa?rat=en

https://curated-unify.zendy.io/wp-json/zendy-region/v1/highlighted_journal/

Global: Zendy Plus annual

Presents the access of premium content as premium feature

Premium Content

Presents the keyphrase highlighting as premium feature

Keyphrase Highlighting

Presents the summarisation as premium feature

Summarisation

Insights

Presents the pdf analysis as premium feature

PDF Analysis

Presents the zaia usage as premium feature

ZAIA

Global: Zendy Tools annual

Global: Zendy Free Plan

Global: Zendy Tools monthly

Global: Zendy Plus monthly

Amphibians are sensitive to changes in the environment and are, therefore, excellent indicators of success in restoring degraded habitats. As such, a clear understanding on how amphibian populations respond to changes in the environment is required. In order for conservationists to establish if the declining trends are changing, biodiversity recovery studies are essential especially in reclaimed habitats. This study focused on the recovery of amphibians, particularly on frogs, in reclaimed quarries of the Bamburi Cement Plant near Mombasa whereby the diversity, species abundances and composition at different stages of quarry re-establishment were assessed. The study area was divided into three zones based on the 13-year interval since the beginning of the rehabilitation process. Transect surveys and time-constrained search and size method were used for sampling 20 randomly selected sites. Sampling was done during the rainy and the dry seasons, with searches conducted between 900 and 1,600 hours during the day and between 1,800 to 2,100 hours at night. Recording of basic morphological data of collected specimens was done in the field to aid in grouping specimens before voucher materials were preserved in 10% formalin and stored in 70% alcohol. Further identifications and confirmations matching specimens to species were carried out using specialized classification keys from the National Museum of Kenya. Twelve species were encountered across the three zones, with Ptychadena anchietae and Phrynobatrachus acridoides, respectively, the most abundant. It was also noted that amphibian diversity across the quarries was independent of the age of ecological reestablishment (r = -0.5). This is indicated by the higher amphibian diversity in the south and north quarries (N = 1050 and 506 respectively) despite their relatively younger age since reestablishment compared to the central quarry (N = 438). Lower diversity in the central quarry, although the oldest, may be largely attributed to human disturbance. Additionally, exotic plantations across the study area are poor in species since they are monocultures and, thus, not heterogeneous enough to support higher anuran diversity. Since amphibians act as one of the best measure of environmental health, rehabilitation process in the quarries need to embrace mechanisms that support maximum biodiversity recovery such as replanting of more indigenous tree species as opposed to only exotic monocultures. RÉSUMÉ Modèles de la diversité et de l’abondance des amphibiens dans les carrières réhabilitées de Bamburi près de Mombasa (Kenya). Les amphibiens sont sensibles aux modifications de l’environnement et constituent donc d’excellents indicateurs du succès de la restauration des habitats dégradés. Ainsi, une meilleure compréhension de la réponse des populations d’amphibiens aux modifications de leur environnement s’impose. Afin de permettre aux conservateurs de diagnostiquer des modifications de tendances de déclin, des études de restauration de la biodiversité sont nécessaires, surtout pour les habitats sujets à la dégradation. Cette étude s’est concentrée sur les populations d’amphibiens, en ciblant plus particulièrement les batraciens, dans les carrières réhabilitées de l’Usine de Ciment de Bamburi près de Mombasa où nous avons évalué la diversité, l’abondance et la composition spécifique lors des différentes étapes de la réhabilitation de la zone. La région étudiée a été divisée en trois zones en fonction des étapes du processus de réhabilitation qui a commencé il y a 13 ans. L’échantillonnage a été effectué à l’aide de transectes, de méthodes de recherche et de mesure pour l’échantillonage de 20 sites choisis au hasard durant des campagnes limitées dans le temps. Le relevé des données a été effectué durant la saison sèche et la saison humide avec 900 à 1600 heures d’échantillonnage de jour et 1800 à 2100 heures d’échantillonnage la nuit. Le prélèvement des principaux paramètres morphologiques des individus collectés a été fait sur le terrain afin de faciliter le regroupement des spécimens qui ont été ensuite conservés dans du formol 10% et mis en dépôt dans de l’alcool à 70%. Par la suite, on a procédé à l’identification et la confirmation des espèces à l’aide des clés d’identification des Musées Nationaux de Kenya. 12 espèces ont été inventoriées dans les trois zones; la plus abondante étant Ptychadena anchietae suivie par Phrynobatrachus acridoides. Nous avons aussi remarqué que la diversité des amphibiens, sur le territoire étudiée, est indépendante de l’âge de la réhabilitation écologique (r = -0,5). Ceci est montré plus particulièrement dans le cas des diversités d’amphibiens dans les carrières sud et nord (N = 1050 et respectivement 506), malgré leur réhabilitation relativement récente, comparée à celle de la carrière centrale (N = 438). Dans ce dernier cas, l’impact sur la biodiversité peut être due au dérangement produit par l’activité humaine. De plus, les plantations exotiques dans la zone étudiée ont une biodiversité réduite car ce sont des monocultures manquant d’hétérogénéité pourtant nécessaire pour maintenir des diversités plus grandes d’anoures. Puisque les amphibiens sont le meilleur instrument dans l’évaluation de la santé de l’environnement, le processus de réhabilitation des carrières doit adopter des mécanismes permettant une récupération maximale de biodiversité, tel que la plantation de plus d’espèces d’arbres indigènes à l’opposé des monocultures exotiques. REZUMAT Modele de diversitate și abundență la amfibieni în carierele reabilitate de la Bamburi, lângă Mombasa (Kenya). Amfibienii sunt specii sensibile la modificările mediului înconjurător, constituind astfel excelenți indicatori ai succesului restaurărilor de habitate degradate. În consecință, se impune o înțelegere mai bună a modului în care populațiile de amfibieni răspund la modificările din mediu. Pentru ca ecologii să poată stabili o eventuală modificare a tendințelor de declin în habitatele reabilitate sunt necesare studii ale refacerii biodiversității. Prezentul studiu se concentrează asupra refacerii populațiilor de amfibieni, în special anure, în carierele reabilitate ale fabricii de ciment din Bamburi, lângă Mombasa; în acest scop, în diferite stadii ale reabilitării carierei au fost evaluate diversitatea, abundența și compoziția speciilor de amfibieni. Zona studiată a fost împărțită în trei subzone, în funcție de modul cum a evoluat reabilitarea începută cu 13 ani în urmă. Eșantionarea s-a efectuat în 20 de locații, prin metoda transectelor și prin metoda căutării și măsurării în campanii limitate în timp, pe durata sezoanelor uscat și umed, campaniile acoperind între 900 și 1600 ore, ziua și între 1800 și 2100 ore noaptea. Înregistrarea datelor morfologice principale la specimenele colectate s-a efectuat pe teren pentru a facilita gruparea specimenelor înainte de prelevarea și conservarea eșantioanelor, care s-a făcut cu formol 10%, apoi eșantioanele s-au depozitat în soluție 70% alcool. S-au efectuat, de asemenea, identificări ale specimenelor colectate la nivel de specie cu ajutorul cheilor de clasificare ale Muzeelor Naționale din Kenya. Pe ansamblul celor 3 zone de studiu s-au identificat 12 specii, cele mai abundente fiind Ptychadena anchietae și, respectiv, Phrynobatrachus acridoides. S-a remarcat, de asemenea, că diversitatea amfibienilor, în perimetrul carierei, nu a depins de vechimea reabilitărilor ecologice, efectuate în zonele unde aceștia au fost găsiți (r = -0,5). Acest lucru este pus în evidență și de diversitățile mari ale amfibienilor din carierele sud și nord (N = 1050 și respectiv 506), în ciuda reabilitării lor relativ recente, comparativ cu cariera central (N = 438). Diversitatea mai mică din cariera centrală, zona reabilitată cea mai veche poate fi datorată impactului antropic. De asemenea, plantațiile exotice din zona studiată prezintă o diversitate specifică scăzută deoarece sunt monoculturi fără heterogenitatea necesară pentru a susține o diversitate mare de anure. Deoarece amfibienii sunt indicatorii cei mai buni pentru sănătatea mediului, procesul de reabilitare a carierelor necesită adoptarea de mecanisme, care să susțină o recuperare maximă a biodiversității precum replantarea mai multor specii arborescente indigene și nu doar a unor monoculturi exotice.

Diversity and Abundance Patterns of Amphibians in Rehabilitated Quarries of Bamburi Near Mombasa (Kenya)