English (United Kingdom)

https://curated-unify.zendy.io/wp-json/zendy-region/v1/featured_content/oa?rat=en

https://curated-unify.zendy.io/wp-json/zendy-region/v1/highlighted_journal/

Global: Zendy Plus annual

Presents the access of premium content as premium feature

Premium Content

Presents the keyphrase highlighting as premium feature

Keyphrase Highlighting

Presents the summarisation as premium feature

Summarisation

Insights

Presents the pdf analysis as premium feature

PDF Analysis

Presents the zaia usage as premium feature

ZAIA

Global: Zendy Tools annual

Global: Zendy Free Plan

Global: Zendy Tools monthly

Global: Zendy Plus monthly

Hepatocellular carcinoma (HCC) is the fifth most frequently diagnosed cancer worldwide, and the third most frequent oncological cause of death. Being detected at an advanced, non-resectable stage, HCC is associated with a low 5-year survival and poor prognosis. Recently some studies have demonstrated that the prognosis of HCC correlates to various molecular markers. In this view, we have studied here the immunohistochemical reactivity of 15 HCC cases diagnosed in the last three years for some biomarkers with prognostic value such as p53, alpha-fetoprotein (AFP) and CXCR4, in correlation with the major clinicopathological parameters of these patients. In our casuistry the most prevalent architectural pattern was the trabecular (53.4%), followed by the pseudoglandular pattern (20%), while the less common diagnosed were the solid and pleomorphic variants. More than 80% of these tumors were well to moderate differentiated; developed in the six decade, twice more common in men and diagnosed in advance stages (80% of cases in stages ≥III). Markers such as CK18, CK7 and CEA were usefully in order to certify the primary liver origin and the hepatocellular differentiation of these tumors. Moreover, biomarkers as p53, AFP and CXCR4 were positive especially in more advance stages suggesting the possibility of their utilization as prognostic factors and in the therapeutically stratification of such patients. Rezumat La nivel mondial carcinomul hepatocelular reprezintă cel de-al cincilea cel mai frecvent cancer diagnosticat, fiind totodată pe locul trei ca şi rată a mortalităţii prin cancer. Întrucât este diagnosticat în stadii avansate neoperabile, carcinomul hepatocelular se asociază cu un prognostic prost şi o rată scăzută de supravieţuire la cinci ani. Studii recente au demonstrat că prognosticul carcinomului hepatocelular se corelează cu diverşi markeri moleculari. În acest sens ne-am propus să studiem reactivitatea imunohistochimică a 15 cazuri de carcinom hepatocelular, diagnosticate în ultimii trei ani pentru o serie de biomarkeri cu valoare prognostică aşa cum sunt oncoproteina p53, alfa-fetoproteina (AFP) şi receptorul CXCR4 în corelaţie cu cei mai importanţi parametrii clinico-patologici ai acestor bolnavi. În cadrul cazuisticii investigate patternul arhitectural cel mai des observat a fost cel trabecular (53,4%), urmat de cel pseudoglandular (20%), în timp ce la polul opus s-au situat variantele solide şi pleomorfice. Mai mult de 80% dintre aceste tumori au fost bine sau moderat diferenţiate, dezvoltându-se în decada a VI-a de viaţă, de două ori mai frecvent la bărbaţi şi au fost diagnosticate în stadii avansate de boală (80% din cazuri în stadii ≥III). Markeri de tipul citokeratinelor CK18, CK7 şi a antigenului carcinoembrionar (CEA) au fost utili pentru confirmarea originii primare hepatice a tumorilor şi în diferenţierea lor de alte tumori. În plus markerii p53, AFP şi CXCR4 s-au pozitivat în special în stadii avansate sugerând posibilitatea utilizării lor ca şi factori de prognostic, precum şi în stratificarea terapeutică a unor astfel de bolnavi.

Hepatocellular carcinoma a retrospective clinico-pathologic and immunohistochemical study of 15 cases